SĂRATA-RĂZEȘI, DE PE MALUL PRUTULUI

…Chiar și la începutul sec. al XX-lea, răzeșii din ţinuturile Orhei, Iași sau Hotin păstrau încă amintirea marelui voievod Ștefan, numit de ei frecvent „domnitor“, „crai“, „vodă“, „împărat voinic“. Și toţi știau același lucru: „Noi n-avem nadeluri, da pământu ni-i dat de la Ștefan Vodă. De pe vremea ceea îi și datina asta printre noi, să nu zicem unu la altu căpitane și alţii să ni zică tot așa, că-i ocaz strașnic pentru asta“. Ei nu erau obligaţi să muncească pe pământurile boierilor, nu erau siliţi să presteze corvezi nimănui. Graţie acestei independenţe, răzeșii, ca și mazilii, au păstrat întotdeauna un sentiment de demnitate umană și naţională, în ciuda grelelor timpuri prin care treceau. O vreme răzeșii s-au bucurat de o oarecare atenţie din partea statului rus, care tindea să le confirme privilegiile. Proprietăţile răzeșilor deveneau tot mai mult subiecte de discordie între ei și boierii care emiteau pretenţii nelegitime asupra lor. Ele au stat la originea multor procese. Mulţi răzeși au fost astfel deposedaţi de terenuri. Însă în multe cazuri ei se prezentau la tribunal cu documente de proprietate datând din epoca lui Ștefan cel Mare“.