Miniaturi gonflabile
Despre umorul lui Marin-Petru Bulai
Marin-Petru Bulai dispune de un fin simţ al umorului. El foloseşte în miniaturile sale un stil popular mustos, cu replici surprinzătoare şi cu un lexic adecvat situaţiei comice sau personajului prezentat. Textele sale umoristice au o compoziţie bine gândită, asemănătoare fabulei, care culminează plină de haz, dar şi cu multe subtilităţi.
Iată una referitoare la conducerea comunistă:
— Apoi babă, cum să-ţi explic mai pe înţelese? Vezi pe prispă stau opincile noastre. Vom trăi în comunism, cănd între opincile noastre vor sta opincile lui Cioronin şi a premierului, ai înţeles?
Baba mai n-a leşinat.
— Aşa-i treaba? Apoi să-i voteze muştele pe antihriştii ăştea!
Comicul lui M.-P. Bulai se manifestă sub toate aspectele, comicul de situaţie, de personaj, de nume şi prenume, dse toponime…
Astfel în miniatura «Ca la noi la nimenea» rromul Bodolică ete chemat în judecată de către primar şi sectoristul satului, deoarece acesta i-a agresat cu vorbe urâte. Bodolică îi dă judecătorului să citească din «codul» de legi ai rromilor, o carte slinoasă.
Judecătorul o răsfoieşte şi găseşte la diferite pagini câte 50 de euro. Făptaşul este achitat, iar jalba primarului este respinsă din «lipsă de dovezi». Şi aici urmează morala: «Nu e de mirare, la noi reformele în jurisprudenţă iau amploare. Depinde de numărul de pagini din cod. Comicul de limbaj se manifestă mai ales în dialoguri.
Iată un dialog între autor şi o vrăjitoare în miniatura «Primele impresii terestre»:
— Atunci spune-mi, te rog, sunt căsătorit?
Ea îi răspude categoric: -Nu! Fiindcă îţi lipseşte un nasture la cămaşă.
— Dar dacă eram căsătorit? Fac eu.
— Nu aveai nici cămaşă, zice ea.
Asemenea dialoguri hazlii oferă lexicului dinamism şi farmec. Comicul de denumiri toponimice caracterizeaşă starea localităţilor. De exemplu satul Sărăcia Vânătă vorbeşte despre starea socială a satului.
Alt aspect al comicului este acela de nume de persoane: Bodolică, Dochia, Chirilă Pochilitu, premierul Treancă, Andrei Gâtlarg, Ghiţă Captare ş.a. Nu mai puţin umor găsim şi în alfabetul amuzant.
În concluzie, putem spune că avem de faţă o carte de umor veritabil.
Ion Vascan, profesor, publicist, epigramist.
Marin–Petru Bulai s-a născut la 21 septembrie 1941, în satul Căplani, judeţul Cetatea Albă (în prezent raionul Ştefan Vodă). În anii 1967-1971, studiază la colegiul muzical „Ştefan Neaga”, catedra Canto academic, evoluând paralel în diferite orchestre de muzică populară, dintre care ansamblul de câtece şi dansuri „VESELIA”, cu care a făcut câteva turnee prin Ucraina, republicile baltice, or. Moscova, în Bulgaria şi RDG. În anii 1971-1975 a lucrat ca director a şcolii muzicale din orăşelul Suvorov, concomitent făcându-şi studiile la Institutul de Arte „G. MUSICESCU” catedra Dirijat coral. În anii 1975-1999, a lucrat la Direcţia raională cultură în diferite funcţii inclusiv şi sef al acestei instituţii, cumulând activitatea pedagogică în şcoala de arte ,,Maria BIEŞU”. În toţi aceşti ani a cântat în orchestrele din or. Ştefan Vodă, chiar a avut şi nişte turnee în Ucraina, Armenia şi Kazahstan. Iar în ,,timpul liber” a participat activ la multiple concursuri şi festivaluri naţionale şi internaţionale de cântece populare.
Este Laureat al cocursului de romanţe „Crizantema de argint” (Premiul Doi – 1993 şi câteva premii de exelenţă, două premii speciale a Festivalului–Concurs „Crizantema de aur” de la Târgovişte), Premiul Trei la festivalul „Cântecele românilor de pretutindeni în anii 1997, 1998 din Drobeta-Turnul–Severin. Deasemenea, are trei Premii Doi şi un PremiuTrei la concursul „Tamara Ciobanu” Premiul Mare la concursul „D. Matcovschi”, menţiune la festivalul „N.Sulac” ş.a. În 1978 i s-a conferit titlul de ,,Eminent al culturii din RSSM”, iar în 2009 i s-a conferit titlul de „Cetăţean de onoare a raionului Ştefan Vodă”. Este autorul unei valoroase lucrări despre calvarul basarabenilor în urma Deportărilor şi a Foametei organizate: „Unul din trei sau antologia suferinţelor”.